english ILEANA MOHANU, NICOLETA VLAD, GEORGE STANCIU, ROXANA FECHET
Rezumat
Clincherul este componentul de bază al cimentului Portland, care participă la formarea structurii de rezistenţă a matricei liante. Păstrarea clincherului în condiţii improprii poate conduce la modificarea caracteristicilor lui şi, implicit, a calităţii cimentului.
Lucrarea urmăreşte influenţa depozitării în halde neacoperite a clincherului şi zgurii granulate de furnal asupra caracteristicilor acestora şi asupra performanţelor unui ciment tip CEM II/A-S cu 20% zgură granulată de furnal. În acest sens, sunt efectuate la diferite termene, investigaţii chimice şi mineralogice (difracţie de raze X, microscopie optică). Se prezintă, de asemenea, influenţa activităţii hidraulice a clincherului şi zgurii granulate asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale cimentului.
Cuvinte cheie
clincher, cenușă de termocentrală, păstrare
MARIA GEORGESCU, GABRIELA NICULAE
Rezumat
Coprocesarea deşeurilor rezultate din alte industrii reprezintă o prioritate pentru industria cimentului, în eforturile sale în direcţia dezvoltării durabile. În acest context devine extrem de importantă identificarea impactului pe care îl prezintă utilizarea combustibililor alternativi asupra compoziţiei şi structurii clincherului şi asupra proprietăţilor cimentului.
În lucrarea de faţă se prezintă datele unor investigaţii realizate asupra unor clinchere obţinute prin arderea cu un amestec de combustibili alternativi, prin comparaţie cu date referitoare la un clincher obţinut în aceeaşi instalaţie, dar prin arderea cu cărbune. Gradul de substituţie termică a combustibilului tradiţional cu combustibili alternativi a fost relativ mare, de 34 % – 60 %.
Investigaţiile asupra compoziţiei mineralogice, realizate prin metoda Rietveld şi asupra caracteristicilor structurale şi texturale, realizate prin microscopie electronică SEM nu au pus în evidenţă deosebiri semnificative din punct de vedere al conţinutului de faze mineralogice principale şi al structurii şi texturii, între clincherul ars cu combustibil tradiţional şi cele produse în aceeaşi instalaţie, dar la arderea cărora au fost utilizate diferite tipuri de combustibili alternativi şi substituţii termice de până la 60 %.
Cuvinte cheie
combustibili alternativi derivați din deșeuri, calitate clincher, metoda Riedveld, SEM
ION TEOREANU, NICOLETA DENEANU, MIRELA DULAMĂ
Rezumat
Există o varietate de matrici liante şi tehnologii potrivite pentru condiţionarea deşeurilor radioactive organice. Această lucrare prezintă o trecere în revistă a contextului utilizării şi evoluţiei unor matrici liante şi cuprinde comentarii privind cerinţele impuse formei deşeu pentru depozitare. Se subliniază locul procedeelor comerciale de condiţionare existente care au demonstrat, în diferite grade că pot fi aplicabile. De asemenea, s-au descoperit şi alte matrici care ar putea fi utilizate în viitor. Incluse în acestea sunt sistemul liant magneziano-fosfatic şi amestecul liant de ciment portland (ciment compozit) cu ciment aluminos calcic.
Cuvinte cheie
cimenturi compozite, ciment aluminos calcic, sisteme liante magneziano - fosfatice, deșeuri organice radioactive
DAN GEORGESCU, ADELINA APOSTU, GHIULGIAN MIRON
Rezumat
Articolul prezintă rezultatele unor cercetări experimentale desfăşurate în premieră pe plan naţional, în cadrul Laboratorului de Cercetare şi Încercări al Catedrei de Construcţii din Beton Armat din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, în vederea studierii posibilităţii de aplicare în România a unor noi criterii europene de evaluare a rezistenţei la îngheţ-dezgheţ a betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi. Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ a betonului s-a evaluat prin aplicarea unor metode standardizate la nivel european (CEN/TS 12390-9, CEN/TR 15177) care se bazează pe calcularea cantităţii de material exfoliat şi respectiv pe determinarea valorilor modulului de elasticitate dinamic al probelor de beton supuse unor cicluri de îngheţ-dezgheţ standardizate. Reducerile masei probelor de beton şi respectiv ale modulului de elasticitate dinamic sunt comparate cu valori limită, propuse în funcţie de încadrarea într-o anumită clasă de expunere de tip XF.
Cuvinte cheie
durabilitate, ciment compozit, beton
CONSTANTIN BUDAN, DANIEL NICOLAE STOICA, ADRĂNEL MARIN COTESCU
Rezumat
Coroziunea armăturilor este datorată, în principiu, diminuării pH-ului soluţiei apoase din porii betonului şi prezenţei oxigenului.
Mai pot fi luate în considerare şi alte cauze posibile, legate de concentrarea sarcinilor exterioare statice sau dinamice asupra elementelor şi curenţii de dispersie.
Timpul de apariţie al fenomenului, ca efect distructiv semnificativ asupra caracteristicilor de rezistenţă mecanică , este în principiu de minimum doi ani.
Indiferent de cauze, fenomenele trebuie cunoscute şi ţinute sub un control minim, deoarece elementele din beton care conţin armături puternic corodate care nu sunt aparente, pot suferi degradări importante (pâna la colaps), în momentele în care sunt solicitate excepţional.
Totodată, cunoaşterea desfăşurarii proceselor de coroziune a armăturii, contribuie la îmbunătăţirea metodelor de control a elementelor din beton armat, pentru prevenirea şi diminuarea distrugerii acestora.
Cuvinte cheie
coroziune, armare, beton, factor de influență, protecție anticorozivă
ION NEAMŢU
Rezumat
Compactitatea este o caracteristică principală a ţiglelor din beton. Creşterea compactităţii influenţează pozitiv rezistenţele mecanice ale ţiglelor, concomitent cu reducerea permeabilităţii lor faţă de apă şi mai ales se îmbunătăţeşte comportarea în timp faţă de procesele de gelivitate.
Pentru obţinerea unor compactităţi sporite ale ţiglelor se utilizează:
a) un agregat (nisip) cu caracteristici optime;
b) adăugarea unor pulberi ultrafine, hidraulic active, capabile să umple mai bine porii capilari şi microfisurile din piatra de ciment (cenuşile volante);
c) utilizarea unor adaosuri superplastifiante, a căror acţiune complexă conduce la sporirea lucrabilităţii betonului şi creşterea compactităţii betonului.
Rezultatele obţinute arată clar că utilizarea amestecurilor în care nisipul sau cimentul sunt substituite cu cenuşă de termocentrală prezintă avantaje constând în rezistenţe mecanice mai bune, textură mai uniformă, comportare mai bună la gelivitate, preţ de cost mai mic, şi nu în ultimul rând rezolvarea unor probleme de mediu prin folosirea cenuşilor rezultate ca deşeuri în urma arderii cărbunilor.
Cuvinte cheie
porozitate, gelivitate, compactitate, permeabilitate, aditivi
DOREL RADU, ANDREEA DAVID, ZENO GHIZDĂVEŢ
Rezumat
Tendinţa tot mai accentuată de a utiliza combustibili alternativi alături de cei tradiţionali în instalaţiile de clincherizare ridică o serie de probleme de ordin tehnologic, termotehnic, economic şi ecologic. Dacă aspectele tehnologice şi economice sunt în mare măsură bine stabilite, din punct de vedere termotehnic nu au fost încă studiate toate modificările survenite în instalaţia de clincherizare în urma înlocuirii unui tip de combustibil cu un altul.
În acest articol, al doilea dintr-o serie de patru, se evidenţiază modul în care anumiţi parametri termotehnici influenţează debitul şi compoziţia chimică a gazelor de ardere evacuate în atmosferă. Parametrii termotehnici consideraţi au fost: productivitatea absolută, temperatura teoretică, gradul de disociere al unor componenţi ai gazelor de ardere şi coeficientul excesului de aer utilizat la combustie.
Cuvinte cheie
cuptoare, gaze calde, disociere, productivitate emisii
NICOLAE ANGELESCU, MARCELA MUNTEAN, CRISTINA IONIŢĂ
Rezumat
Cimentul aluminos este constituientul betoanelor refractare care, în urma proceselor de hidratare-hidroliză, determină întărirea acestora, în condiţii normale, consecinţă a lierii hidraulice. O valoare ridicată a dozajului de ciment aluminos în beton este însoţită de scăderea temperaturii de utilizare şi deprecierea caracteristicilor mecano-structurale ale acestui produs. Betoanele refractare sunt fabricate pe scară largă prin utilizarea unor valori obişnuite ale dozajului de ciment aluminos (~20%). Există însă tendinţa de a reduce dozajul de ciment, la limite foarte scăzute, chiar până la eliminarea sa, în scopul îmbunătăţirii proprietăţilor calitative şi de utilizare a betoanelor refractare. Acest lucru este posibil prin înlocuirea cimentului aluminos cu adaosuri care au aptitudinea să dezvolte alte forme liante, alături de cea hidraulică. Scopul prezentei lucrări constă în prezentarea posibilităţilor de utilizare a pulberilor aluminoase şi silicioase, ca substituenţi ai cimentului aluminos, care sunt capabile să dezvolte şi alte forme liante, diferite de cea hidraulică.
Cuvinte cheie
beton refractar, coagulare, liant hidraulic, sistem liant complex, aditivi
MARIN AMĂREANU
Rezumat
În lucrare, se prezintă un studiu focalizat asupra comportării în betoanele de ciment a compuşilor macromoleculari, respectiv a compuşilor macromoleculari împreună cu diferite alte adaosuri minerale, precum şi influenţa acestora în procesele de hidratare-hidroliză cu evidenţierea mecanismelor care au loc la priza şi întărirea acestor sisteme liante complexe. Studiile sunt circumscrise proceselor aferente întăririi sistemului liant complex : ciment portland – răşina epoxidică – apă, ciment portland – raşină epoxidică + întăritor – apă , ciment portland – poliacetat de vinil – apă, dar şi acestor sisteme cu diferite tipuri de adaosuri (pulberi ultrafine) : silice ultrafină (SUF), diatomit (D), şi cenuşă de termocentrală.
Cuvinte cheie
beton polimer, proprietăți mecanice, rășină epoxidică, vinil poliacetat, adausuri minerale
LIANA TEREC, TUDOR BUGNARIU, MIRCEA PĂSTRAV
Rezumat
Un important program de cercetări teoretice a fost desfăşurat în cadrul INCERC Sucursala Cluj-Napoca, în scopul de a studia metode de consolidare a structurilor în cadre cu degradări reduse şi moderate, una dintre categoriile de structuri care pot prezenta deficienţe.
Principalele obiective ale studiilor au fost analizarea comportării la sarcini de tip seismic a pereţilor de consolidare prinşi de structură cu ancore fixate cu răşină şi evaluarea influenţei diferiţilor parametri, ca grosimea pereţilor de consolidare, grosimea cămăşuielii, procentul de armare longitudinal în cămăşuială.
Cuvinte cheie
construcție (D, d), compozite (B), beton (D, a), armare (D, a), modelare (B)
KSENIJA JANKOVIC, DRAGAN BOJOVIC, DRAGAN NICOLIC
Rezumat
Structura betonului poate fi modelată în mod efficient, obţinându-se un material cu caracteristici fizico-mecanice foarte diferite, prin reciclarea, ca agregat, a cărămizilor concasate. În acest articol este prezentată influenţa cantitativă a adaosului de polimer asupra proprietăţilor betonului cu agregat reciclat din cărămidă ceramică. Partea experimentală include realizarea betoanelor cu diferite dozaje de ciment (250 sau 350 kg/m3), la aceeaşi consistenţă în stare proaspătă ( tasarea în jur de 5 cm). Câteva tipuri de beton au fost realizate cu adaos de polimer - 4 % (substanţă uscată) din ciment. Ca agregat total s-a folosit cărămida reciclată sau nisip şi cărămidă concasată. S-a examinat influenţa compoziţiei amestecului de beton asupra rezistenţelor mecanice la compresiune şi încovoiere, a modulului de elasticitate, a coeficientului de conductivitate termică, a rezistenţei la gelivitate, a permeabilităţii faţă de apă, şi a diagramei efort-deformaţie.
Cuvinte cheie
beton ușor, cărămizi reciclate, polimer, proprietăți mecanice și reologice
MARIA GEORGESCU, NASTASIA SACA, GEORGETA VOICU
Rezumat
Comportarea cimenturilor cu adaos de filer calcaros în medii corozive reprezintă un aspect important pentru aprecierea durabilităţii betoanelor realizate cu astfel de lianţi. Lucrarea prezentă aduce informaţii cu privire la comportarea cimenturilor cu 10-40% filer calcaros în contact cu o soluţie de MgCl2, având concentraţia 5%.
Prin difracţie de raze X (XRD) şi microscopie electronică de baleiaj (SEM) au fost evidenţiate interacţiile care au loc între matricea liantă şi soluţia agresivă. În urma acestor procese se formează noi hidrocompuşi. Procesul corosiv se desfăşoară progresiv de la suprafaţa probelor către interiorul acestora, ceea ce determină apariţia unor deosebiri compoziţionale şi structurale între cele două zone.
Modificările determinate de procesele chimice în compoziţia probelor de mortar în contact cu soluţia de MgCl2 au consecinţe negative asupra rezistenţelor mecanice, mai importante pe termen lung. Rezistenţa la coroziune a cimenturilor cu adaos de 10% filer calcaros păstrate în soluţie de MgCl2 este asemănătoare cimentului portland.
Cuvinte cheie
cimentul cu filer calcaros, stabilitate chimică, SEM, rezistență mecanică
ALINA BĂDĂNOIU, GEORGETA VOICU
Rezumat
În lucrare se prezintă date referitoare la rezistenţa la îngheţ-dezgeţ a unor mortare pe bază de lianţi micşti şi de tip compozit cu filer calcaros, zgură şi tuf vulcanic în prezenţa/absenţa unei sări de dezgheţare (soluţie de NaCl). Evoluţia procesului de degradare a mortarelor s-a apreciat vizual şi prin determinări de rezistenţe la compresiune. Natura şi caracteristicile morfo-structurale, ale hidrocompuşilor prezenţi în probele de mortar supuse solicitărilor ciclice la îngheţ-dezgheţ, s-au apreciat prin analize de microscopie electronica (SEM). Datele obţinute au pus în evidenţă rezistenţa mai bună la solicitări ciclice de îngheţ-dezgheţ a mortarelor pe bază de ciment cu zgură, respectiv cu tuf vulcanic, în cazul folosirii sărurilor de dezgheţare. Utilizarea la prepararea mortarelor a unor cimenturi de tip compozit (cu adaosuri de filer calcaros şi zgură/tuf vulcanic) în combinaţie cu un aditiv mixt (cu efect fluidifiant şi antrenor de aer) a determinat o creştere a rezistenţei la gelivitate comparativ cu mortarele pe bază de ciment mixt cu filer calcaros şi chiar, în anumite cazuri, comparativ cu cele pe bază de ciment portland normal.
Cuvinte cheie
rezistență la îngheț dezgheț, ciment portland, zgură, tuf vulcanic, filler calcaros
ADRIANA MOANŢĂ, CARMEN CIONOIU, VICTOR FARAON, GEORGETA BĂLEANU, VASILICA DIMA
Rezumat
Articolul prezintă rezultatele investigaţiilor de laborator privind realizarea unor agenţi reducători de Cr6+ pentru ciment, care permit atât fabricarea unor lianţi performanţi, ecologici care răspund condiţiilor impuse de legislaţia în vigoare, cât şi eliminarea inconvenientelor aduse de sulfatul feros utilizat ca agent reducător al Cr6+.
Testarea agenţilor reducători, în vederea caracterizării acestora, s-a realizat pe cimenturi unitare tip CEM I şi cimenturi cu adaos tip CEM II/A – S.
Rezultatele obţinute au permis stabilirea unei reţete optime de agent reducător, atât din punct de vedere al compoziţiei cât şi a dozajului acestuia.
Cuvinte cheie
agent reducător, crom hexavalent, ciment, sulfat feros, zeolit
JENICA PACEAGIU, ELENA RĂDULESCU, ANA MARIA DRAGOMIR, RAMONA HOTNOG
Rezumat
Această lucrare prezintă rezultatele investigaţiilor de laborator privind comportarea tehnologică a amestecului brut care conţine zgură de oţelărie (un deşeu non-carbonatat) ca substituient parţial al argilei, comparativ cu amestecul brut uzual (care conţine calcar, argilă şi cenuşă de pirită). S-a urmărit influenţa celor două amestecuri brute asupra aptitudinii la măcinare şi la clincherizare şi asupra caracteristicilor clincherelor obţinute. De asemenea, s-au estimat consumul teoretic de cădură şi emisiile de CO2 la formarea celor două clinchere. In final s-a evaluat influenţa zgurii de oţelărie asupra proprietăţilor fizico-mecanice (apă de consistenţă standard, timp de priză, stabilitate, rezistenţă la compresiune) ale cimentului obţinut prin măcinarea clincherului cu ghips la o fineţe de circa 3500 cm2/g comparativ cu cimentul de referinţă. Prezenţa zgurii de oţelărie în amestecul brut determină o mai bună aptitudine la clincherizare a amestecului brut. Fiind o sursă de oxid de calciu non-carbonatată (conţine oxidul de calciu legat sub formă de silicaţi şi alumino-silicaţi), permite reducerea atât a necesarului de căldură cât şi a emisiilor de CO2 la fabricarea clincherului.
Cuvinte cheie
zgură de oțelărie, sinterizare, clincher, microstructură, proprietățile cimentului
ROXANA FECHET, MARIUS ZLĂGNEAN, ADRIANA MOANŢĂ, ILEANA MOHANU
Rezumat
Lucrarea prezintă aspecte legate de obţinerea de clinchere şi cimenturi portland, prin valorificarea sterilelor minerale din iazuri de decantare din România. Procesarea sterilelor minerale solide şi obţinerea de subproduse utilizabile economic are importanţă majoră, atât din punct de vedere economic cât şi ecologic, prin protejarea mediului înconjurător. Cercetările de laborator au urmărit elaborarea de tehnologii ecologice de procesare a sterilelor minerale de iaz, în vederea obţinerii de produse valorificabile. In principal, fluxurile tehnologice elaborate cuprind o primă etapă de concentrare hidrogravitaţională urmată de separarea magnetică şi electrică a concentratelor obţinute. Sterilul obţinut, poate fi utilizat şi ca materie primă pentru obţinerea de materiale de construcţii. Utilizarea ca adaos de corecţie în amestecul brut pentru fabricarea cimentului, a sterilului mineral de iaz, a condus la obţinerea de clinchere cu compoziţie modulară uzuală. Prezenţa sterilelor minerale de iaz a condus la o reducere a consumului teoretic de căldură necesar formării clincherului, comparativ cu consumul necesar formării clincherului obţinut din materii prime curente. Din punct de vedere structural – mineralogic, s-au obţinut clinchere portland alitice de bună calitate. Cimenturile de tip CEM I, realizate prin măcinarea clincherelor cu ghips, la o fineţe de aproximativ 3500 cm2/g, au prezentat caracteristici fizico – mecanice corespunzătoare condiţiilor de calitate impuse de norma SR EN 197 -1:2002.
Cuvinte cheie
sterile minerale, iazuri de decantare, tehnologii ecologice, ciment portland