FLORINA-DIANA DUMITRU, MIHAELA-ANDREEA MONCEA, ANDREEA GEORGIANA BARAITARU, ANA-MARIA PANAIT, MARIUS VIOREL OLTEANU, GYÖRGY DEÁK
Rezumat
Eliminarea deșeurilor municipale și industriale, împreună cu activitățile agricole determină o creștere a poluanților toxici din mediile acvatice, afectând astfel organismele vii. Datorită porozităților ridicate și a suprafețelor specifice mari rezultate ca urmare a dimensiunilor nanometrice, materialele mezoporoase pot fi utilizate pentru îndepărtarea poluanților persistenți. Prin urmare, compozitele mezoporoase SiO2M/sub>-TiO2 și SiO2-ZnO au fost sintetizate folosind trei rute diferite, pentru a investiga posibilitatea utilizării lor ca nanofiltre pentru ape uzate. Materialele obținute au fost caracterizate prin fluorescență cu raze X (XRF), difracție de raze X (XRD) și microscopie electronică cu scanare (SEM). Pentru a evalua eficiența de retenție a metalelor grele, nanopulberile au fost agitate într-o apă sintetizată în laborator, îmbogățită cu cadmiu, nichel și plumb. Concentrația inițială și la un anumit timp (după 1, 2, 3 și 24 de ore) fiind evaluată prin spectroscopie de absorbție atomică (AAS). Rezultatele au arătat eficiențe bune de reținere a metalelor grele investigate în cazul nanocompozitelor obținute.
Cuvinte cheie
compozite mezoporoase, eliminare metale grele, caracterizare structurală
COSMIN MIHAI MIRIŢOIU, CRISTIAN OLIVIU BURADA
Rezumat
În această lucrare sunt prezentate cercetări în legătură cu platbande din pâslă cu şi fără matrice. În introducere, este prezentat un stadiu actual cu privire la cercetări cu materiale din pâslă. Apoi, sunt construite câteva materiale din pâslă cu şi fără matrice (ca matrice, s-a folosit răşina epoxidică). Sunt determinate câteva caracteristici mecanice precum: rezistenţă la rupere, modul Young static, alungire la rupere, forţa maximă la rupere, modulul lui Young dinamic, factorul de pierdere a energiei, factorul de amortizare şi frecvenţa proprie.
Cuvinte cheie
materiale compozite, factor de amortizare, modulul Young, pâslă, rășină epoxidică
ANDREEA-IOANA ZAMFIRESCU, ADELA BANCIU, DANIEL BANCIU, SORIN-ION JINGA, CRISTINA BUSUIOC
Rezumat
Această lucrare are ca scop obținerea de scaffolduri compozite pe bază de fibre de policaprolactonă încărcate cu pulberi anorganice, hidroxiapatită sau/și titanat de bariu, prin tehnica electrofilării, precum și caracterizarea acestora atât din punct de vedere fizico-chimic, cât și din perspectivă biologică pentru a stabili potențialul unor astfel de materiale pentru integrare în aplicații de regenerare osoasă. Rezultatele au confirmat obținerea materialelor proiectate, cu o distribuție relativ omogenă a fazelor minerale pe sau în interiorul structurilor fibroase, împreună cu un răspuns favorabil în ceea ce privește comportamentul celulelor fibroblaste cultivate în prezența acestor scaffolduri multifuncționale cu trăsături de biocompatibilitate, bioresorbabilitate și bioactivitate, combinate cu capacități de stimulare externă (electrică sau/și magnetică).
Cuvinte cheie
polycaprolactonă, hidroxiapatită, titanat de bariu, compozite fibroase, scaffold-uri, capacitate de stimulare externă (electrică / magnetică)
-
Anul
2020
-
Numărul
50 (2)
-
Paginile
161-165
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ
ANDREEA HEGYI , CARMEN DICO, HENRIETTE SZILAGYI
Rezumat
Saltelele din lână de oaie sunt bine-cunoscute și se utilizează ca material termoizolant în construcții. Scopul acestei lucrări este de a prezenta performanțele unor produse de tip panou compozit în care miezul îl este constituit de saltea din lână de oaie iar exteriorul este o carcasă închisă realizată dintr-un liant cementos. Rezultatele experimentale au evidențiat posibilitatea păstrării caracterului termoizolant al saltelei din lână de oaie, concomitent cu îmbunătățirea substațială a rezistențelor la compresiune și tracțiune perpendiculară pe fețele panoului compozit, a rezistențelor la impact și penetrare păstrând o permeabilitate redusă la apă a suprafeței. Rezultatele experimentale indică o permeabilitate la apa din sistemul de aproximativ 0,2 kg/m2h0.5, satisfacția cerințelor de clasificare I2 din punct de vedere al rezistenței la impact și PE200 din punct de vedere al rezistenței la penetrare, în condițiile menținerii unei rezistențe termice în câmpul de 1,20-1,49 m2K/W. Toate aceste performanțe ale panourilor compozite cu miez din lână de oaie contribuie substanțial la extinderea domeniului de utilizare și pentru aplicații de termoizolare la exteriorul clădirilor, fără alte măsuri de protecție ulterioară decât folosirea unei tencuieli decorative uzuale. Astfel, se realizează cadrul favorabil dezvoltării de noi produse eco-inovative sustenabile destinate utilizării în construcții.
Cuvinte cheie
izolație termică, fibre naturale de origine animală, rezistențe mecanice, permeabilitate la apă, sustenabilitate
MARIUS-GEORGE PÂRVAN, GEORGETA VOICU , OANA-CĂTĂLINA MOCIOIU, CRISTIAN HORNOIU
Rezumat
Acest articol prezintă obţinerea şi caracterizarea unor mortare speciale destinate pentru construcții inteligente, utilizând în compoziție ciment Portland (PC) cu adaos de nanopulbere de titanat de bariu (BTNp). O caracteristică principală a acestor compozite liante este comportamentul piezorezistiv. Materialele liante anorganice pe bază de PC și BTNp prezintă proprietăți piezorezistive. Cu ajutorul unor astfel de compozite, care acționează ca un senzor, se poate monitoriza rezistența electrică a materialului și implicit rezistența în timp a infrastructurii, ca și metodă nedistructivă. Nanopulberea de titanat de bariu utilizată a fost sintetizată în laborator utilizând metoda combinată sol-gel și hidrotermal având drept constituenţi de bază butoxid de titan şi acetat de bariu. Mortarele pe bază de PC cu adaos de BTNp au fost caracterizate din punct de vedere al proprietăţilor specifice (rezistența electrică, caracteristici mecanice), iar variaţia semnalului electric cu aplicarea unei forţe este principala caracteristică a acestor materiale liante cu destinaţii speciale.
Caracteristicile compoziționale și microstructurale ale mortarelor influențează puternic semnalul electric și valorile rezistenței mecanice. Rezistențele mecanice atât la compresiune cât și la încovoiere, au fost analizate la 28 şi 90 de zile; valorile obținute în cazul mortarelor cu conținut de BTNp sunt similare cu cele fără titanat de bariu. Valorile rezistenţei electrice sunt corelate cu morfologia, compoziţia precum şi perioada de întărire a probelor obţinute. Din datele experimentale obținute se poate observa că adiția de BTNp în matricele liante pe bază de ciment Portland, scade rezistența electrică a acesteia. La toate perioadele de întărire se poate observa că prezența BTNp nu modifică natura fazelor de hidratare specifice hidratării cimentului Portland și nici formarea altora noi.
Cuvinte cheie
ciment portland, titanat de bariu, proprietăți electrice, mortare speciale