english RUXANDRA- ELENA GEANALIU-NICOLAE ADRIAN- IONUȚ NICOARĂ, ECATERINA ANDRONESCU, ROXANA TRUȘCĂ
Rezumat
În vederea obținerii unui sistem cu eliberare controlată folosit în tratamentul antitumoral, această lucrare prezintă un studiu comparativ al unor materiale hibride folosind ca substanțe active, irinotecanul, respectiv uleiul de cimbru și suport silicea mezoporoasă sintetizată în A NOVEL METHOD OF SYNTHESIS FOR NANOPOROUS SILICA MATERIALS[1]. Silicea mezoporoasă s-a sintetizat utilizând două tehnici, clasicul sol-gel și o metodă adaptată, metoda hidrotermală cuplată cu microunde, obținându-se diferite caracteristici structurale. Încărcarea cu irinotecan
s-a realizat în mediul apos, la pH neutru și acid, utilizându-se metoda directă a impregnării suportului cu soluția de medicament. Alte patru materiale au fost obținute cu ulei de cimbru 3% și 5%.
În acest studiu s-au comparat caracteristicile structurale și proprietățile materialelor hibride folosind diferite tehnici precum difracția de raze X, FT-IR, analize termice, microscopie electronică de baleiaj, care au oferit informații morfo-structurale, despre încărcarea principiilor active, adsorbția acestora și microstructura. Cinetica, eliberarea principiilor active și potențialul de utilizare al materialelor în aplicații de sisteme cu eliberare controlată au fost evaluate cu ajutorul UV-Vis.
Cuvinte cheie
MCM, silice mezoporoasa, mezostructura hexagonala, sistem de eliberare medicament, biomateriale, irinotecan, ulei de cimbru, tratament cancer
-
Anul
2021
-
Numărul
51 (2)
-
Paginile
137-150
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ
DORINEL TĂLPEANU, MAGDALENA VALENTINA LUNGU, ANCA COJOCARU, DELIA PĂTROI, VIRGIL EMANUEL MARINESCU
Rezumat
Acest studiu s-a axat pe dezvoltarea unor materiale ceramice pe bază de hidroxiapatită (HAp) poroasă ca substitute osoase pentru cranioplastie. Probele de HAp au fost elaborate printr-o tehnică de turnare sub presiune la cald, la o temperatură de turnare de 90°C și presiune de 5 atm, cu un conținut masic de 77 % HAp și 23 % liant (parafină și ceară de albine). Probele au fost turnate atât fără, cât și cu un adaos de agent porogen de 5%, respectiv 10%. Apoi, probele turnate au fost uscate, deparafinate și sinterizate la 1150°C, 1200°C și 1250°C timp de 2 ore. Dimensiunile finale ale probelor sinterizate au fost de 10±0.05 mm în diametru și 40±0.3 mm în lungime. Proprietățile structurale au fost investigate prin difracție de raze X (XRD). Absorbția apei, porozitatea aparentă și densitatea au fost determinate prin metode standard de testare a materialelor ceramice. Proprietățile mecanice au fost investigate prin teste de încovoiere și compresiune. Microstructura a fost analizată prin microscopie electronică cu scanare (SEM). Toate probele sinterizate au prezentat faze cristaline și microstructură omogenă. Densitatea a fost de 1,28-1,76 g/cm3, porozitatea aparentă a fost de 43-57 %, rezistența la încovoiere a fost de 4-8,6 MPa, iar rezistența la compresiune a fost de 5,4-13,7 MPa. Rezultatele obținute se încadrează în cerințele tehnice impuse ceramicilor poroase utilizate în cranioplastie. Proprietățile au fost îmbunătățite odată cu creșterea temperaturii de sinterizare, dar adăugarea agentului porogen a contribuit la creșterea porozității aparente și la scăderea rezistenței mecanice. Probele sinterizate la 1250°C au prezentat cele mai bune proprietăți, fapt ce recomandă materialele HAp dezvoltate pentru aplicații biomedicale.
Cuvinte cheie
hidroxiapatită, biomateriale, turnare sub presiune la cald, agent porogen
-
Anul
2021
-
Numărul
51 (2)
-
Paginile
178-185
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ
OTLILIA CHIRCA, CORNELIA BICLEȘANU, ANAMARIA FLORESCU, LUDMILA MOTELICĂ, ALINA MARIA HOLBAN, ALEXANDRU BURCEA
Rezumat
Scopul acestui studiu este de a analiza cu ajutorul microscopiei electronice și a microscopiei FTIR, modul în care se realizează aderența la structura dentară și la diferite tipuri de ceramică a unor materiale adezive. Pentru acest studiu, s-au folosit 45 de dinți extrași, care au fost împărțiți în 3 grupe egale: grupul I restaurat cu coroane ceramice IPS E.max CAD-On, Ivoclar Vivadent cimentat cu Maxcem Elite, Kerr; grupul II restaurat cu coroane ceramice IPS E.max Press, Ivoclar Vivadent cimentat cu RelyX Ultimate Clicker, 3M Espe și grupul III restaurat cu coroane Novodent GS Zirconia cimentate cu Variolink Esthetic. Dinții au fost încorporați în rășină, secționați și supuși analizelor. Atât interfața dinte-ciment, cât și interfața coroană ciment-ceramică au fost evaluate cu ajutorul SEM și FTIR. Materialele utilizate au arătat o bună aderență la structura dentară, iar prezența microfisurilor a fost observată la interfața coroanei ceramice. Mai mult, materialele evaluate au aratat o capacitate de atașare microbiană diferită, cea mai semnificativa inhibare a aderenței a Lactobacillus acidophilus fiind observată în cazul coroanelor de zirconiu cimentate.
Cuvinte cheie
croană dentară, ceramică, SEM, ciment auto-adeziv
-
Anul
2021
-
Numărul
51 (2)
-
Paginile
309-318
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ
ANDREI VIOREL PĂDURARU, OVIDIU OPREA, ADINA MAGDALENA MUȘUC, BOGDAN ȘTEFAN VASILE, ANTON FICAI, ECATERINA ANDRONESCU
Rezumat
Lucrarea descrie o metodă rapidă și simplă de preparare a compușilor fotoluminescenți cu concentrație diferită de europiu (0-10%) prin doparea hidroxiapatitei, sintetizată prin metoda coprecipitării. Nanomaterialul obținut a fost caracterizat în continuare prin spectroscopie infraroșie transfrom Fourier, difracției cu raze X, spectroscopie UV-vizibilă, spectroscopie cu fotoluminescență la temperatura camerei și microscopie electronică de scanare. S-a urmărit influența concentrației ionilor dopanți asupra structurii și morfologiei hidroxiapatitei. Prin urmare, studiul de față demonstrează integrarea ionilor de europiu în rețeaua hidroxiapatitei și îmbunătățirea proprietăților fotoluminescente a pulberilor obținute, chiar și la concentrații mai mici, astfel fiind pretabile pentru aplicatii in bioimagistica sau la livrarea de medicamente.
Cuvinte cheie
europiu, fotoluminescență, hidroxiapatită, coprecipitare
-
Anul
2021
-
Numărul
51 (3)
-
Paginile
353-360
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ
HAYRI AKMAN, KORAY SÜRME , MEHMET AKIN
Rezumat
This study evaluated the shear bond strength of self-adhesive flowable composite when used with acid etching or a self-etch adhesive system. Buccal enamel surfaces on 80 extracted human primary incisors were used and randomly assigned into four groups (n=20); group 1: Vertise™ Flow; group 2: Vertise Flow with acid etching; group 3: Vertise Flow with a self-etching bonding agent; group 4: Premise Flowable™ with a total-etch bonding agent as the control group. After 5000 rounds of thermocycling, the bond strength test was performed using a universal testing machine at a crosshead speed of 0.5 mm/min. The fracture analyzes of samples were evaluated using a light stereomicroscope. The results obtained were analyzed via analysis of variance (ANOVA) and Tukey’s tests. Statistically significant differences were observed among all groups (P<0.001). Group 1 generated a lower mean shear bond strength (2.63±1.08 MPa) than those of the other groups [group 2 (7.52±2.14 MPa), group 3 (5.12±2.93 MPa), and group 4 (14.18±2.93 MPa)]. Adhesive failure was the most common failure mode in Vertise Flow groups. Vertise Flow used with a self-etching agent or acid etching exhibited in lower shear bond strength than the control group.
Cuvinte cheie
materiale dentare, dentitie primară, capacitate de curgere a unui compozit autoadeziv, rezistența legăturii la forfecare, curgere Vertise™
-
Anul
2021
-
Numărul
51 (3)
-
Paginile
361-367
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ
I.GOMOIU , M. ENACHE, S. NEAGU , R. RUGINESCU, M. DUMBRĂVICIAN, R. RADVAN, L. GHERVASE, I. MOHANU, R. COJOC
Rezumat
Dezvoltarea strategiilor eficiente și nedistructive de conservare se bazează pe înțelegerea rolului microorganismelor ca biodeteriogeni, în producerea metaboliților lor cu rol în biocurățare dar și în activittaea de control biologic. O alternativă eficientă la strategia tradițională de restaurare este biorestaurarea bazată pe diferite biotehnologii ecologice în care microorganismele și enzimele produse de acestea au rolul decisiv. Acestea se folosesc atât în bioconsolidare datorită capacității de a produce precipitarea carbonatului de calciu cât și a biocurățării. Microorganismele se folosesc atât ca celule viabile care se aplică prin pensulare pe suprafața operei de artă cît și incluse în diferite suporturi. Procesul de biorestaurare este caracterizat prin costuri și invazivitate scăzute, înaltă specificitate, control facil, absența toxicității față de restauratori și mediu. Datorită faptului că biorestaurarea are avantaje și dezavantaje este necesară o mai bună informare a conservatorilor și restauratorilor referitoare la folosirea biotehnologiilor în restaurare și conservare, rezultatele recente asupra optimizării biocurățării și bioconsolidării și la microorganismele producătoare de enzime și molecule bioactive. Acestea vor contribui la transferul tehnologic la scară largă.
Cuvinte cheie
microorganisme, biotehnologii, bio-consolidare, bio-curățare, control biologic, picturi murale, piatră
-
Anul
2021
-
Numărul
51 (4)
-
Paginile
495-504
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ
IONELA ANDREEA NEACȘU , LILIA MATEI, ALEXANDRA CĂTĂLINA BÎRCĂ, ADRIAN IONUȚ NICOARĂ, VLADIMIR LUCIAN ENE, LAURA DENISA DRAGU, ANTON FICAI, CORALIA BLEOTU, ECATERINA ANDRONESCU
Rezumat
Scopul acestui studiu a constat în sinteza și caracterizarea unor materiale pe bază de hidroxiapatită încărcată cu curcumină pentru tratamentul cancerului osos. Sinteza hidroxiapatitei a fost efectuată pornind de la Ca(OH)2 și (NH4)2HPO4, în condiții controlate, pentru a obține nanoparticule fine monodisperse și pentru a evita aglomerarea ulterioară necontrolată a acestora. Precipitatul obținut a fost uscat, calcinat, apoi suspendat în soluție de curcumină – diclormetan (în care curcumina adăugată a reprezentat 5%, 10% masic din cantitatea de hidroxiapatită) și omogenizat până la evaporarea solventului. Sistemele obținute au fost caracterizate din punct de vedere morfologic și structural, precum și din punct de vedere al comportamentului in vitro. Toate probele au fost de asmenea testate biologic, efectuându-se studii antitumorale.
Cuvinte cheie
tratamentul cancerului osos, curcumină, hidroxiapatită
-
Anul
2021
-
Numărul
51 (4)
-
Paginile
505-513
-
Domenii de interes
BIOMATERIALE ȘI BIONANOMATERIALE; SUBSTANȚE, PROCEDURI ȘI DISPOZITIVE PENTRU MEDICINĂ