ȘTEFANIA MARIN, MĂDĂLINA GEORGIANA ALBU KAYA, GEORGETA VOICU, GRAȚIELA TEODORA TIHAN


Rezumat

În această lucrare atenția s-a axat pe proprietățile superioare ale hidrogelurilor realizate din alcool polivinilic și colagen. Arsurile duc la expunerea straturilor pielii proporțional cu dimensiunea și adâncimea rănii. Nivelul pH-ului în patul rănii este un parametru cheie în ceea ce privește problemele de vindecare ale rănii la fel și temperatura.O temperatură scăzută poate stopa activitatea celulelor implicate în procesul de vindecare. Scopul acestui studiu a fost de a caracteriza hidrogelurile obținute din colagen și alcool polivinilic, din punct de vedere al sensibilități la pH și temperatură, astfel încât să se poată alege cea mai bună formulare care poate fi utilizată pentru tratamentul arsurilor. Hidrogelurile au fost realizate din colagen cu concentrația inițială de 2,85% și alcool polivinilic cu masa moleculară de 60 000 Da. Hidrogelurile obținute au fost liofilizate pentru a putea fi ulterior analizate microstructural (imagini SEM) și din punct de vedere al sensibilității acestora la diverse valori ale pH-ului si temperaturii. În urma analizelor s-a demonstrat că proba cu proporții egale de colagen și alcool polivinilic prezintă proprietățile necesare pentru utilizarea ca pansament în vindecarea arsurilor. Aceast hydrogel va fi suportul de bază pentru noi pansamente inteligente cu nanoparticule încorporate, cu aplicații țintite în medicină.

Cuvinte cheie

compozit, colagen, hidrogel, polialcolvinil, pH, temperatură

GHEORGHE ION POPESCU, OLIVERA LUPESCU , MIHAIL NAGEA, DAN CORNECI


Rezumat

Adezivii pe bază de fibrină conțin mai ales fibrinogen și trombină; în prezența unor cantități chiar mici de Factor XIII și calciu, fibrinogenul este polimerizat de către trombină în fibrină insolubilă, care formează o rețea insolubilă cu mai multe funcții: are un rol major în cascada coagulării, și de asemenea stimulează procesele de vindecare a plăgilor, jucând astfel un rol cheie în reactivitatea post-lezională, inclusiv cea după intervenții chirurgicale. Datorită proprietăților lor, materialele bazate pe fibrină au fost continuu studiate și dezvoltate, astfel încât astăzi constituie un grup de interes major pentru multe domenii medicale. Una dintre cele mai frecvente intervenții ortopedice, protezarea șoldului, este, în același timp invazivă, afectând semnificativ homeostazia organismului, în special datorită sângerării care poate complica dramatic evoluția pacienților, dar în același timp sunt afectate și țesuturile moi, cu capacitate diferită de vindecare. Din aceste motive au fost efectuate studii amănunțite pentru a crea materiale capabile să antagonizeze aceste efecte negative, adezivii bazați pe fibrină dovedindu-se capabili să îndeplinească aceste cerințe. Această lucrare reflectă experiența clinică în utilizarea unui adeziv bazat pe fibrină (FBS) într-o procedură chirurgicală ortopedică majoră, prezentând beneficiile pe care aceste materiale, corect folosite, le pot determina în evoluția pacienților .

Cuvinte cheie

material hemostatic, artroplastii, adezivi pe bază de fibrină

S.CAVALU, C. RAŢIU


Rezumat

Biomaterialele pe bază de PMMA (poly methyl methacrylate) prezintă la ora actuală anumite dezavantaje care, în ultimele două decenii, au fost minimalizate prin folosirea unor aditivi anorganici. Ȋn cadrul acestui studiu au fost preparate cimenturi acrilice ortopedice pe bază de PMMA cu un conţinut de 5% Mg3Al2(SiO4)3 adăugat, care au fost analizate din punct de vedere structural prin spectroscopie ATR- FTIR (Atenuated Total Reflectance Fourier Transform Infrared Spectroscopy) şi XRD (X-Rays Difraction), demonstrându-se incluziunea fazei cristaline în matricea polimerică. Prin microscopie SEM s-a demonstrat faptul că adaosul de 5% Mg3Al2(SiO4)3 crează o structură poroasă în cimentul acrilic polimerizat şi favorizează formarea de hidroxiapatită in vitro. Biocompatibilitatea noului ciment acrilic PMMA/ Mg3Al2(SiO4)3 a fost investigată in vitro utilizând culturi de fibroblaste. Dupa 24 de ore, imaginile SEM au demonstrat o bună aderare pe suprafaţa specimenelor, având o diversitate de forme. Conform analizei MTT (3-(4,5-dimethylthiazol-2-yl)-2,5-diphenyltetrazolium bromide) tetrazolium), nu s-au observat efecte citotoxice, iar proliferarea celulelor a fost favorizată de prezenţa Mg3Al2(SiO4)3 în matricea polimerică.

Cuvinte cheie

cimenturi ortopedice, PMMA, aluminosilicat de magneziu, FTIR, XRD, SEM, biocompatibilitate

XIAONIU YU, CHUNXIANG QIAN, LINZHU SUN, ZHIHAI HE, WEI LI, LINGJIE WU


Rezumat

Magnesium phosphates can be prepared by microbial induced deposition, and bio-grouting and stirring processes are used to bind loose sand particles. The result shows that loose sand particles can well be cemented by stirring method. However, loose particles are not bound by pumping method. The X-ray diffraction (XRD) of the precipitated slurry indicates that the main component is a mixture of hydrated magnesium phosphate. Energy dispersive spectrometer (EDS) displays that elements of sandstones are mainly C, Si, O, P, Mg, Na and Cl. The average compressive strength and porosity of sandstones are 0.99±0.3MPa and 26.3±0.5%, respectively. Scanning electron microscope (SEM) shows that the cementation material in sandstones is flake nano-clusters with the size in the range of 0.5-1.5µm. Transmission electron microscopy (TEM) further indicates that a single nanoparticle is like irregular sheet in morphology, and the size of the cementitious material is in the range of 200-500 nm.

Cuvinte cheie

fosfați de magneziu, bionanoparticule, rezistență la compresiune, TEM

A. PASCU, E.M. STANCIU, I. C. ROATĂ, I. HULKA, D. UȚU, I. MAIOR


Rezumat

Lucrarea prezintă influenţa parametrilor de depunere în scopul obținerii de aliaje biocompatibile dense și fără defecte majore, bazate pe acoperiri dure de Inconel 718, depuse prin placare cu laser pe suprafața unui oţel AISI 5140 folosit ca substrat. Mai mult decât atât, proprietățile stratului depus în condiţii optime, privind duritatea şi comportamentul tribologic, au fost îmbunătățite prin tratament termic de suprafață, folosind ca sursă de iradiere energia solară. Microstructura straturilor Inconel 718 înainte și după tratamentul termic a fost investigată prin microscopie electronică de baleiaj (SEM), iar rezistența la uzură a fost determinată prin metoda pin-on-disk (POD).

Cuvinte cheie

straturi biocompatibile, depunere cu laser, tratament termic solar, rezistență la uzură